- uzáj
- s. n., pl. uzájuri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
uzáj
Look at other dictionaries:
uzaj — UZÁJ, uzajuri, s.n. 1. Uzură1. 2. Uz (1), folosire, întrebuinţare. ♦ Uzanţă, obicei. – Din fr. usage. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 UZÁJ s. v. uzură. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime UZÁJ s. v. folosinţă,… … Dicționar Român
uzură — UZÚRĂ1 s.f. 1. Deteriorare, degradare a unui obiect (prin întrebuinţare îndelungată); uzaj. ♦ Modificare progresivă a (dimensiunilor) unei piese tehnice, în cursul funcţionării sistemului din care face parte. ♦ fig. Slăbire, oboseală, epuizare. 2 … Dicționar Român
folosinţă — FOLOSÍNŢĂ, folosinţe, s.f. 1. Dreptul de a folosi un bun. 2. (înv.) Folos. – Folosi + suf. inţă. Trimis de zaraza joe, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 FOLOSÍNŢĂ s. folosire, întrebuinţare, utilizare, uz, (înv.) uzaj. (Obiecte de strictă folosinţă.)… … Dicționar Român
uzagiu — UZÁGIU s.n. v. uzaj. Trimis de gall, 22.10.2008. Sursa: DLRM … Dicționar Român
uzanţă — UZÁNŢĂ, uzanţe, s.f. Practică uzuală; regulă, obicei statornicit. – Din fr. usance, it. usanza. Trimis de ana zecheru, 01.08.2002. Sursa: DEX 98 UZÁNŢĂ, uzánţe, s.f. 1. Mod de a proceda, de a lucra propriu pentru un anumit lucru, pentru o… … Dicționar Român
